Condamnarea arhitecturii de mâine
Arhitectura de mâine este exact ca şi Coca-Cola: nu face decât să “satisfacă în mod fals o nevoie falsificată”.
“Arhitectura e ca o ghiulea înlănţuită de piciorul unui prizionier: pentru a se elibera, el ar trebui să scape de greutate, dar tot ce poate face e sa cioplească aşchii cu o linguriţă”. (Rem Koolhaas, Bruce Mau Oma; S, M, L, XL (Small, Medium, Large, Extra-Large), Editura Jennifer Sigler, Rotterdam, 1995, p. 1269 si resp. p. xix) Condiţia pe care noi o numim “post modernă” este caracterizată cu succes prin modul radical de a gândi timpul şi spaţiul. În acest cadru arhitectura se supune unui proces de decontextualitate, eliberandu-se de specificitatea şi substanţa locului, devenind fluidă, permanent într-o stare de reciclare.
Noua arhitectură este abstractă, efemeră concepută ca “theme park”, ageografică, tranzitorie, masurată în termeni precum flux de trafic, acceleraţie, aleatoriu.
De ce condamnăm arhitectura de mâine?
Deoarece nivelul înţelegerii noastre percepe arhitectura ca pe criminalul oraşului în care trăim, o sa rămânem într-o lume fără urbanism, doar cu arhitectură virtuală seducătoare, dar perfidă, ea determină, exclude, separă, limitează şi mai ales consumă.
Cultura secolului XX a fost “cultura congestiei”. Cea a secolului XXI se anuntă ca una “a diseminării” şi “dispersiei, afirmă Koolhaas (HERON, op. cit., p. 3).
Tendinţa contemporană a potenţialilor clienţi nu mai este aceea de a investi în imaginea durabilă a unei clădiri, cum era la începutul modernităţii, ci în organizarea virtuală. Bani pentru gândire, nu pentru structuri fizice, asta reprezintă arhitectura virtuală, în forma sa cea mai pură.
Lumea virtualului nu e deloc o lume mai bună decât cea reală, iar virtualul este “full of junk”.
Virtualul merită tratat cu cinism, probabil că şi virtualul a ajuns un loc comun, o formă a modernităţii de masă. Iar în virtual poţi fi avangardist şi realist în acelaşi timp, făra ca aceasta contradicţie să te deranjeze, iar in virtual poţi trece dincolo de bine şi de rău.
Concluzii
“Trăim în interiorul unui roman imens. În special pentru scriitor, e tot mai puţin necesar să inventeze un conţinut ficţional al romanului său. Ficţiunea e deja prezentă. Sarcina scriitorului este să inventeze realitatea”. (Rem Koolhaas, S, M, L, XL)
Exemple arhitectura de mâine
Dorobanţi Tower – Bucureşti, Proiectat: Arh. Zaha Hadid, Termen construcţie: 2009-2013
Arhitectura de mâine este exact ca şi Coca-Cola: nu face decât să “satisfacă în mod fals o nevoie falsificată”.
“Arhitectura e ca o ghiulea înlănţuită de piciorul unui prizionier: pentru a se elibera, el ar trebui să scape de greutate, dar tot ce poate face e sa cioplească aşchii cu o linguriţă”. (Rem Koolhaas, Bruce Mau Oma; S, M, L, XL (Small, Medium, Large, Extra-Large), Editura Jennifer Sigler, Rotterdam, 1995, p. 1269 si resp. p. xix) Condiţia pe care noi o numim “post modernă” este caracterizată cu succes prin modul radical de a gândi timpul şi spaţiul. În acest cadru arhitectura se supune unui proces de decontextualitate, eliberandu-se de specificitatea şi substanţa locului, devenind fluidă, permanent într-o stare de reciclare.
Noua arhitectură este abstractă, efemeră concepută ca “theme park”, ageografică, tranzitorie, masurată în termeni precum flux de trafic, acceleraţie, aleatoriu.
De ce condamnăm arhitectura de mâine?
Deoarece nivelul înţelegerii noastre percepe arhitectura ca pe criminalul oraşului în care trăim, o sa rămânem într-o lume fără urbanism, doar cu arhitectură virtuală seducătoare, dar perfidă, ea determină, exclude, separă, limitează şi mai ales consumă.
Cultura secolului XX a fost “cultura congestiei”. Cea a secolului XXI se anuntă ca una “a diseminării” şi “dispersiei, afirmă Koolhaas (HERON, op. cit., p. 3).
Tendinţa contemporană a potenţialilor clienţi nu mai este aceea de a investi în imaginea durabilă a unei clădiri, cum era la începutul modernităţii, ci în organizarea virtuală. Bani pentru gândire, nu pentru structuri fizice, asta reprezintă arhitectura virtuală, în forma sa cea mai pură.
Lumea virtualului nu e deloc o lume mai bună decât cea reală, iar virtualul este “full of junk”.
Virtualul merită tratat cu cinism, probabil că şi virtualul a ajuns un loc comun, o formă a modernităţii de masă. Iar în virtual poţi fi avangardist şi realist în acelaşi timp, făra ca aceasta contradicţie să te deranjeze, iar in virtual poţi trece dincolo de bine şi de rău.
Concluzii
“Trăim în interiorul unui roman imens. În special pentru scriitor, e tot mai puţin necesar să inventeze un conţinut ficţional al romanului său. Ficţiunea e deja prezentă. Sarcina scriitorului este să inventeze realitatea”. (Rem Koolhaas, S, M, L, XL)
Exemple arhitectura de mâine
Dorobanţi Tower – Bucureşti, Proiectat: Arh. Zaha Hadid, Termen construcţie: 2009-2013
Casa Radio, (Dâmboviţa Center) - Bucureşti, Proiectat: Arh. Chapman Taylor, Termen construcţie: 2008-2012
Euro Tower – Bucureşti, Proiectat: D.S.B.A, Arh. Dorin Ştefan, Termen construcţie: 2008-în prezent în construcţie
Esplanada City Center – Bucureşti, Proiectat: TriGranit, Termen construcţie: 2009-2012
Kiseleff Business Plaza – Bucureşti, Proiectat: Arh. Lauster and Radu, Termen construcţie: 2005-în prezent în construcţie
Floreasca City Center - Bucureşti, Proiectat: Hoffmann & Janz – Arhitectura Consult S.R.L., Termen construcţie: 2006-în prezent în construcţie
Extinderea Palatului Victoria – Bucureşti, Proiectat: CIE – de Architekten Cie – Amsterdam/Netherlands, Arh. Branimir MEDIC, Arh. Pero PULJIZ, Termen construcţie: 2007-în prezent în construcţie
Cărţi
Rem Koolhaas, Bruce Mau Oma; S, M, L, XL (Small, Medium, Large, Extra-Large), Editura Jennifer Sigler, Rotterdam, 1995
Vais Dana, Ficţiunile Arhitecturii, , Editura Paideia, Bucureşti, 2008
Reviste
Arhitext 2007, 2008, 2009
Arhitectura 2008, 2009
Internet
http://www1.cie.nl/projects/architecture/work/victoria-paleis,-boekarest.aspx
http://www.dsba.ro/mainEN.php?lang=RO&allprojects=1
http://www.trigranit.com/index.php?p=project&id=24&page=1
http://www.raduarchitects.com/index.php?cat=1&sec=2&prj=26
http://www.e-hoffmann.at
Rem Koolhaas, Bruce Mau Oma; S, M, L, XL (Small, Medium, Large, Extra-Large), Editura Jennifer Sigler, Rotterdam, 1995
Vais Dana, Ficţiunile Arhitecturii, , Editura Paideia, Bucureşti, 2008
Reviste
Arhitext 2007, 2008, 2009
Arhitectura 2008, 2009
Internet
http://www1.cie.nl/projects/architecture/work/victoria-paleis,-boekarest.aspx
http://www.dsba.ro/mainEN.php?lang=RO&allprojects=1
http://www.trigranit.com/index.php?p=project&id=24&page=1
http://www.raduarchitects.com/index.php?cat=1&sec=2&prj=26
http://www.e-hoffmann.at